Despre brainstorming s-a scris și vorbit cam câte pet-uri nereciclate s-au adunat în ultimii 25 de ani în România. Când am început blogul, mi-am propus să nu scriu nici un articol despre brainstorming, însă am realizat că și eu eram din turma celor care credeau că știu să îl facă.

Brainstorming

Dacă vrei o referință bună despre brainstorming, una ar fi capitolul 4, The perfect brainstorm, din cartea “The art of innovation” a lui Tom Kelley, profesor la Stanford și inițiatorul firmei de design IDEO, care a realizat proiecte care au inspirat o lume întreagă.

Cartea nu a fost tradusă în română, însă poți găsi, la finalul articolului, linkul către capitolul în versiunea engleză.

“Sucul concentrat” al capitolului despre brainstorming l-am stors mai jos:

1. alege concentrația potrivită

Cei mai buni toboșari de brainstorming încep cu o problemă sau o provocare clară, nici prea generoasă, nici prea limitată.

De exemplu, nu e o idee strălucită să pleci cu un produs în minte, de exemplu să faci suporturi de pahare pentru biciclete. Mai sănătos este să stabilești provocarea astfel: cum să ajuți bicicliștii să bea cafea fără să o verse sau să își frigă limba.

2. urmează reguli jucăușe

  • cantitate, cantitate și iar cantitate
  • încurajează ideile sălbatice
  • exprimă-te în imagini (schițând ceva de mână pare inutil pentru cei care nu știu să deseneze, însă se dovedește foarte util, oricât de ruginit e obiceiul de a desena)

La IDEO, regulile acestea sunt cunoscute prea bine, însă sunt în continuare atârnate, cu litere mari, pe perete.


3. numerotează ideile

E un lucru atât de banal, dar care a luat vreo 10 ani ca să fie învățat de la cei de la IDEO.

100 de idei pe oră la Ideo dă măsura unei ședințe de brainstorming bune. Evident că fibra și nu cantitatea ideilor contează, însă ei au luat în serios sfatul lui Linus Pauling (chimist, premiat cu Nobel) care spunea că: “Cea mai bună cale să ajungi la o idee bună este să ai cât mai multe idei”.
4. construiește și sari

la Ideo, sesiunile încep ușor, apoi devin intense, iar în final energia scade și ideile se ofilesc. În acel moment de ofilire, cel care conduce sesiunea are misiunea să stabilească noi “garduri” de sărit. Atunci e momentul pentru a reveni la o pistă anterioară peste care s-a trecut prea repede sau se poate da pe repede înainte, pe o pistă complet nouă. Oricare ar fi alegerea, important este să nu scadă energia și interesul grupului.

5. memoria lucrurilor

Când strângi un sac de idei, ți-e prea greu să sortezi pe cele mai bune, dacă nu sunt scrise, la îndemână. Nici cea mai bună aplicație pe un laptop nu cântărește cât o fac instrumentele banale, precum carioci, bilețele adezive și coli. Mișcarea și schițarea și notarea ideilor creează un tip de energie în grup pe care nu îl poți avea în jurul unui computer. Iar revenirea  la o idee bună, notată pe perete, readuce aminte mult mai ușor participanților discuțiile pe marginea ideii.

6. dezmorțește-ți mușchii minții

Timpul este scurt și cu toții suntem ocupați. Mai este cazul să pierdem vremea cu o “încălzire” înainte de sesiunea de brainstorming? În mod sigur da, în cazul în care echipa nu a mai lucrat înainte, nu face brainstorming în mod regulat sau are mintea zăpăcită de la alte probleme sau termene de lucru. Cei de la IDEO practică un joc de cuvinte rapid care îi cuplează la “mintea începătorului”, cum ar spune maeștrii zen.

O altă abordare foarte reușită este “tema pentru acasă”. De exemplu, dacă fac o sesiune de brainstorming pentru un proiect cu noi tehnologii în industria de jucării, tema ar fi să stea jumătate de oră într-un magazin de jucării. Cu această temă făcută, sesiunea de brainstorming are o explozie de idei față de un grup care face ca temă niște căutări online sau un grup care nu se pregătește deloc.

7. fii tactil

În brainstorming, simțul auditiv este cel dominant. Iar atunci când adaugi și cel vizual (prin schițe, desene, diagrame sau hărți mentale) deja ai un avans.

Însă abia când faci sesiunea tactilă, ești cel mai aproape de soluțiile cele mai creative și practice. Cei de la IDEO au 3 abordări pentru tactilitate:

  • aduc produse competive, obiecte din alte domenii care ar putea fi de inspirație pentru sesiunea de brainstorming
  • au materiale precum cuburi de costruit, cartoane, bandă adezivă sau orice altceva se pretează pentru ilustra concepte
  • fac bodystorming, în care sunt făcute mini scenete în îcare sunt imitate comportamente față de un produs existent.

Dacă cei de la IDEO, care fac brainstorming de mai mult de 20 de ani, consideră că încă îl pot face și mai bine, noi restul cum le-am putea face fără ambiția că se poate mai bine?

Poți citi aici capitolul în versiunea engleză, din The art of innovation a lui Tom Kelley, în care vei găsi și 6 cele mai întâlnite cauze ale sesiunilor de brainstorming ratate.