În urmă cu 10 ani, profesorul meu preferat din Suedia, Jørgen Johansen vorbea de un obicei care nu trebuia să ne lipsească ca viitori manageri de proiecte. Era vorba de un jurnal de lucru, în care să așternem, timp de 20 de minute, gânduri, idei și lucruri care ne-au entuziasmat sau demotivat. Dar, la cei 25 de ani imaturi pe care îi aveam, m-am gândit că este o pierdere de timp! Cum aș putea risipi 400 de minute pe lună când proiectele te pot ține câteodată într-un tunel al timpului, de unde nici nu mai ai „semnal” să vorbești cu cei dragi?

Mi-e cumva ciudă că nu am înțeles mai devreme ce voia Jørgen să ne transmită. Dar mă bucur că am înțeles valoarea unui jurnal, fie el de muncă sau de viață. Și m-am liniștit și în privința acelor 20 de minute de scris la final de zi. Teresa Amabile, cercetătoare la Harvard Business School spune că și 5 minute fac minuni și asta după ce a studiat 238 de jurnale ale unor angajați mulțumiți. Amabile argumentează, de fapt, că jurnalele îi fac pe oameni mai motivați, văzând cu proprii ochi progresul, făcându-și timp să reflecteze și documentându-și provocările de la serviciu. „Unul din marile motive pentru care să ții un jurnal este să îți notezi micile reușite, pe care altfel le-ai uita”, spune Amabile. În egală măsură este util și să scrii despre micile și marile tale blocaje și eșecuri pentru că odată așternute, vei putea vedea cu alți ochi propriile tale piedici mentale și vei putea scăpa mai ușor de ele.

Journals and creativitity
Iată câteva sfaturi ale Teresei Amabile pentru a te (re)apuca de ținut un jurnal:

1. Începe cu pași mici
Încearcă o perioadă limitată de timp (30 de zile de exemplu) ca să îți faci o părere cât de util ți se pare și dacă te face să te simți confortabil. Nu te chinui să pui un fluviu de notițe. Scrie pentru 5-10 minute despre ceva ce te preocupă, precum o provocare, o dilemă sau un blocaj. Poate fi legat de un proiect sau un aspect mai mic, însă începe pentru început cu un singur lucru.

2. Creează un ritual
Fiecare are propriul ritm și momente ale zilei când se simte mai energizat sau cu energie puțină, de aceea nu trebuie să aștepți finalul unei zile năucitoare ca să scrii în jurnal. Îți poți alege la fel de bine dimineața, alături de cafea, în pauza de prânz sau seara la culcare. Important este să nu fii întrerupt(ă) și să îți faci un obicei din a asocia un anumit moment al zilei cu scrierea în jurnal.  T. Amabile spune că nu prea contează dacă îți alegi un jurnal fizic sau electronic, însă scrisul de mână mi se pare activează circuite mai complexe. Am scris separat un articol despre asta – De ce să scrii cu creionul în loc să notezi în telefon sau calculator

3. Nu uita de lucrurile bune care ți se întâmplă
Dacă ai fi tentat(ă) să te scuturi doar de lucrurile care te blochează, nu te simți vinovat(ă). Doar nu uita să scrii și lucrurile mici și pozitive care apar pe parcurs. Chiar și în zilele negre și frustrante, încearcă să conștientizezi un aspect plăcut și să-l scrii. Te va ajuta să schimbi perspectiva și iar mintea să nu rămână blocat(ă) pe un filtru întunecat.

4. Reflectează asupra trecutului
Faptul că așterni ceea ce gândești este în sine ceva eliberator. Iar dacă revii și citești ceea ce ai scris deja în jurnal îți dă acel avans de punere împreună a pieselor pe care nu le-ai văzut cu legătură în viața ta. Scriitoarea Anaïs Nin, care este cunoscută ca fiind una dintre cele mai longevive în păstrarea de jurnale (aprox 63 de ani de scris neîntrerupt) scria că jurnalul este un excelent instrument pentru cristalizarea propriilor pasiuni și priorități și un stimul minunat pentru sucurile creativității.

Dacă vrei să o auzi pe Teresa Amabile vorbind despre jurnalele de lucru, urmărește prezentarea ei video de la Conferința 99u despre creativitate – Teresa Amabile: Track Your Small Wins to Motivate Big Accomplishments.

Încă nu am ajuns la performanța de a nota zilnic în jurnalul meu de lucru, însă cu pauze de 2-3 zile tot am observat că tind să mă stresez mai puțin și să aduc la nivel conștient lucrurile care contează pentru mine și pentru care vreau să găsesc mai degrabă soluții decât scuze.

Cât privește jurnalele personale, este de la sine înțeles că au un impact și mai mare și te ajută să explorezi ideile adormite din tine. Pentru că scriind în ele, se declanșează alte mecanisme și ies la suprafață fosile din subconștient de care te eliberezi. La capitolul asta, poți citi cartea „The Artist’s Way” (în română –  „Cum să eliberezi artistul din tine”), de Julia Cameron, deși este scrisă într-un stil prea siropos și este, în mare parte, despre obiceiul de a scrie „paginile de dimineață”, 3 pagini de gânduri necenzurate. Cartea a fost publicată în 1992 și are aproape 4 milioane de copii vândute în toată lumea și a ajuns să fie un instrument folosit nu doar de către artiști, ci și în spitale, universități, închisori și centre de susținere a talentelor.