Șansa să ieși creativ(ă) din școală e aceeași cu a sparge un ou care are înăuntru 2 gălbenușuri. Sau cel puțin așa e experiența mea din școală, unde am avut parte de 2 profesori care mi-au stârnit și alte sentimente în afară de cele de datorie.
Dacă pui:
- cele mai bune legume din grădină (adică curiozitatea și pasiunea)
- pelin (adică percepția că notele sunt măsura valorii unui om)
- hrean (adică profesori care te fac să fii alergic și la materii care ți-ar putea plăcea)
și le amesteci până devin o pastă dezgustătoare, vei gusta (din nou) rețeta educării în cele mai multe școli din România.
Andreea Nanu, o colegă de liceu sclipitoare la câteva materii și autoare a 5 romane (începând cu 2014) scria că „școala mi-a întrerupt activitatea scriitoricească pentru un sfert de veac, timp irosit cu exerciții de gramatică și matematică, cu iscodeli în lună și-n stele”.
În cazul meu, școala m-a îndepărtat de mine însămi pentru o parte prea mare din viață. Iar în locul aprinderii unor minți prin curiozitate, au fost cultivate obligații și acumulări de cunoștințe. Iar asta se întâmplă încă din secolul XIX, când și Darwin își împărtășea în scris impresiile de apatie față de educația formală: „școala, ca mijloc de educație, a fost pentru mine o pagină goală.”
Problema este că experiența de a urma o școală publică în România nu s-a schimbat. Și asta nu o spun eu, ci o profesoară și directoare de școală, Oana Moraru, care vorbește despre sistem, trăindu-l pe pielea ei zi de zi.
Să-ți dai seama că școala nu a scos cea mai bună versiune a ta e la fel de ușor precum suflatul unui puf de păpădie. Important este să faci ceva singur(ă) pentru tine ca să devii mai creativ(ă). Iar de aici e nevoie să îți începi călătoria de plăcere, și nu cu o obligație, cum am fost condiționați în școală.
Și dacă se întâmplă să crezi că tu nu ai nevoie de creativitate în orice domeniu ai lucra, atunci răsfoiește raportul „The Future of Jobs” (2016) al World Economic Forum unde scrie că, până în 2020, numai în România este prevăzută o pierdere a 60% din locurile de muncă existente. În lume alte 5 milioane de slujbe vor dispărea, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, roboticii și a altor factori socio-economici.
Și asta nu ar trebui să o percepi cu teamă, cât mai degrabă cu o minte curioasă, deschisă și dornic(ă) să experimentezi în direcția în care se mișcă lumea. Adică, cu un strop de creativitate. Până la urmă, istoria ne-a învățat că tehnologia crează mai multe oportunități și locuri de muncă. Și sunt sigură că o vezi zilnic, citind sau cumpărând online.
